
Interviul lui Enache este proiectul care aduce în față oameni obișnuiți, oameni care sunt proactivi în timpul lor liber și fac mereu lucruri interesante. Oameni a căror poveste merită cunoscută și ale căror sfaturi merită băgate în seamă.
Interviul lui Enache – Interviul 2

Salut! Astăzi a spus prezent acestui interviu, Bianca, o fată plină de viață alături de care am împărțit momente frumoase, momente pline de umor și voie bună. În prezent este o prietenă bună a familiei mele și o sursă infinită de energie pozitivă, o prietenă care mi-a provocat dureri mari de burtă, dureri provocate de clipele cu râsete sonore avute împreună.
Bună! Ne cunoaștem din primul an de facultate. Râsul tău sonor și cu poftă mi-a atras atenția și mi-a stârnit interesul de a te cunoaște. De atunci suntem prieteni. Prezintă-te în câteva rânduri pentru cei care citesc acest interviu.
Bună. Mulțumesc de introducere. Ce să zic despre mine? Sunt o persoană sociabilă, căruia îi place să fie înconjurată de prieteni, să se distreze, să râdă și să îi ajute pe ceilalți. Îmi plac călătoriile, diminețiile de week-end și dansul. Ai să râzi, dar sunt în continuare studentă… la ASE , ultimul an la Cibernetică și Informatică Economică. Acum vreo 2 ani, m-am hotărât să fac o schimbare profesională și tot atunci m-am și înscris la o facultate de profil ca să îmi demonstrez mie că sunt hotărâtă în acest sens.
Ce să mai zic? Am o soră geamănă pe care o iubesc foarte mult și un soț cu care mă asemăn mai mult decât cu sora mea (din punct de vedere mental, nu fizic) și un motan negru pe nume Tommy.
Pentru mine facultatea a însemnat distracție și noi prieteni. Am fost o grupă foarte unită. Cum descrii tu perioada facultății și care sunt cele mai frumoase amintiri?
Și pentru mine a însemnat o perioadă de distracție pură, călătorii, prietenie și experiențe noi. Chiar dacă facultatea de Management nu a fost prima opțiune în lista mea la momentul respectiv, ulterior am fost mulțumită de alegerea făcută.
Din perioada de facultate, mi-au rămas multe amintiri dragi: excesele de râs de la seminarii, chiulul la billiard sau plimbările la munte în gașcă completă. Mă bucur că după terminarea facultății, m-am ales cu câțiva prieteni pe cinste, printre care și tu, bineînțeles.
Nu exagerez când spun că tu ești singura persoană foarte optimistă pe care o cunosc. Cum reușești lucrul acesta?
Nu mă consider o persoană optimistă în definiție, mai degrabă realistă. În schimb, îmi place să îi fac pe ceilalți să râdă și să transmit o stare de bine. Consider că dacă reușești să fii optimist sau să ai o atitudine optimistă, de cele mai multe ori atragi lucruri bune.
Ai o poveste reală cu o foaie printată ținută în portofel. Relatează-ne toată întâmplarea, este foarte interesantă din punctul meu de vedere.
Hahaha… Nu mai am poza. Cum spuneam și mai devreme, cred în legea atracției și din acest motiv, într-o zi, acum vreo 2-3 ani, eu și soțul meu ne mărturiseam faptul că ne-ar plăcea să avem o casă frumoasă pe malul mării și atunci mie mi-a venit ideea să fim cât mai exacți în descrierea dorinței și atunci ne-am hotărât să printăm o poză cu o casă impresionantă poziționată pe malul mării, în Mallorca pe care am datat-o cu anul 2019 și ne-am hotărât să o purtăm în portofel. Interesant este că în anul 2019, chiar ne-am făcut vacanța în Mallorca, ne-a plăcut foarte mult, însă nu suficient de mult încât să ne dorim să ne mutăm acolo. Așa că am renunțat la poza respectivă și ne-am orientat spre o casă în țară.
Tu mi-ai deschis drumul călătoriilor în afara României și îți mulțumesc. Povestește-ne o amintire dragă ție din călătoriile făcute împreună.
În toate călătoriile pe care le-am făcut împreună, mi-a plăcut foarte mult și m-am distrat și chiar dacă consider că Bruxelles-ul și Bruges-ul sunt 2 destinații care merită văzute, cred că în Berlin am râs mai mult și ne-am amuzat pentru că nu înțelegeam indicațiile primite în germană sau atunci când am încercat să vedem cât mai multe obiective turistice într-o singură zi și intram dintr-un muzeu în altul de nici nu mai știam ce vizităm.
Încerc să te pun în dificultate. Descrie-te prin trei proverbe românești.
Prima zicală care îmi vine în minte acum este : “Brânză bună în burduf de câine “(sunt o persoană destul de comodă) și mă ghidez în viață după proverbul : ”Bine faci, bine găsești!” și “Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!”.
Două din secțiunile de pe blog încurajează cititul și propune lunar piese noi apărute pe piață care ajută să ai un vibe pozitiv. Tu ce cărți recomanzi să citim și ce melodiii să adăugăm pe listă?
Pentru cei cărora le place să citească trillere, le recomand: ” Primul pacient” sau “A cincea fiolă” de Michael Palmer, “Irlandezul” scrisă de Charles Brandt sau “Inferno” de Dan Brown. În ceea ce privește muzica, îmi place să ascult mai multe genuri musicale: pop, soul, R&B. În ultima perioadă, îmi place mult să ascult piesele lui Sam Smith, și cover-urile lui Teddy Swims. O melodie care îmi dă un sentiment plăcut când o ascult este cover-ul lui Teddy Swims – You Look So Good În Love.
La final, te provoc să ne spui cum arată pentru tine călătoria perfectă iar în conținutul răspunsului trebuie să se regăsească cuvintele: tocăniță, libelulă, lenjerie intimă bărbătească, loz în plic și shaorma.
După părerea mea, călătoria perfectă ar trebui să fie o “tocăniță” de momente hazlii, pe o plajă unde să stai ca o “libelulă” la soare, însă să fie imprevizibilă ca un câștig la loz în plic, cu seri de poveste, împărțind o shaorma cu prietenii și făcând poze amuzante în lejerie intimă bărbătească.
Îți mulțumesc că ai spus prezent la acest interviu iar până data viitoare rămâneți proactivi în timpul vostru liber și ocupăți-vă de proiecte care merită să iasă în față!
Interviul lui Enache – Interviul 1

Salutare! M-am trezit foarte bine dispus și lucrul acesta se datorează faptului că încep seria interviurilor. Astăzi îl am invitat pe Georgian Ghiță, un om obișnuit care merită să iasă în față cu proiectele sale și sfaturile lui numai bune de băgat în seamă. Pe Georgian îl știu de mai bine de 20 de ani. Este omul care a văzut evoluția mea în viață. Copil fiind, cu el am împărțit neajunsurile și frumusețiile generației 1989, amintiri ce s-au petrecut pe străzile din cartierul Vest al orașului Ploiești.
Salut! Pentru mine ești George sau ”Moșule”. Așa mă pronunț când vine vorba de persoana ta. Cei care citesc acest interviu nu te cunosc sau te știu foarte puțin. Te rog să te prezinți în câteva rânduri.
Salut, eu sunt George (așa îmi spun toți cunoscuții), am 31 de ani, îmi place să scriu, să citesc și să fac sport; în special să alerg la maratoane și să joc fotbal.
Seria interviurilor de pe blog încep cu tine. Este o serie care aduce în față oameni simpli dar care au lucruri interesante de spus. Ce părere ai despre lucrul acesta?
Îți mulțumesc pe această cale, chiar mă simt onorat că am acest prilej și îmi doresc ca această serie să aibă lungimea serialului Tânăr și Neliniștit.
Au trecut peste 20 de ani de când ne-am cunoscut prima dată. Povestește-ne ce părere ți-am făcut, momentele bune și mai puțin bune prin care am trecut împreună și diferențele dintre generația 1989 vs 2010+ .
Te-am cunoscut în clasa I, în scoala 31 pe atunci. Erai un copil modest, cu mult bun simț și cu o educație aparte (azi ești un om matur, dar cu aceleași calități). Momentele frumoase au fost cele când ne-am ajutat reciproc, când plecam de la ore pentru a ne juca în curtea școlii. Momentele grele au fost doar la orele de chimie; amândoi am suferit atunci. Diferențele dintre generații sunt multe, însă nu putem face o evoluție din involuție. Noi aveam țevi cu cornete și mingi de 35, cei de azi au acces la telefoane cu internet. Noi doream să stăm cât mai mult afară, cei de azi nu vor să iasă din casă. Destul de trist, în opinia mea!
Împreună am reușit să depășim granițele României. Cum ți s-a părut propunerea de a merge cu mine într-o țară străină, cum a fost această experiență? Recomanzi orașele Bruxelles și Bruges cititorilor ca destinație bună pentru mini-vacanță?
A fost prima și singura mea călătorie în afara României. A fost ceva sensațional, foarte emoționant, căci nu credeam că voi pași pe pământ străin în viața mea. Recomand să fie vizitată Belgia, în special orașul Bruges.
Care sunt proiectele tale, unde te putem găsi pe social media și ce planuri de viitor ai?
Am mai multe proiecte. Pe plan literar, lucrez în paralel la două cărți; una de poezie și cealaltă este un roman. Cred că anul acesta vor vedea lumina tiparului. Pe plan sportiv, îmi doresc să înceapă campionatul de minifotbal și să promovez din liga B în liga A cu echipa pe care o conduc. Pot fi găsit pe facebook, instagram și youtube după label-ul Artă Lirică.
Două din secțiunile de pe blog încurajează cititul și propune liste cu melodii bune care să îmbunătățească starea de spirit a oamenilor. Tu ce cărți ne recomanzi să citim și ce piese să adăugăm pe listă?
La secțiunea cărți aș recomanda așa: Se lasă noaptea – Rudyard Kipling, Ogorul – Pearl S. Buck, Ceas rău – Gabriel Garcia Marquez, Zăpadă – Orhan Pamuk, Povestașul – Mario Vargas Llosa, Brida – Paulo Coelho, Foamea – Knut Hamsun.
Ca melodii nu știu ce aș putea recomanda, căci eu ascult doar rap românesc. Fiecare cu gusturile sale. Nu aș vrea să supăr pe nimeni.
Care este părerea ta despre blog și ce îmbunătățiri ai aduce la el?
Este un blog în creștere, care vine în ajutorul oamenilor. Nu poate fi trecut cu vederea. Numai cel ce nu construiește poate trece precum acul încins printr-o foaie. Ca îmbunătățiri, nu cred că sunt în măsură să îmi spun părerea, căci fiecare își construiește casa precum dorește.
La finalul interviului, te provoc ca în termen de 3 luni de zile să te gândești și să punem în practică un proiect care să ajute viața socială și dezvoltarea personală a oamenilor. Accepți?
Accept. Sunt deschis la proiecte care să aducă un plus omenirii.
Îi mulțumesc lui George că a spus prezent la acest interviu iar până data viitoare rămâi proactiv în timpul tău liber și ocupă-te de proiecte care merită să iasă în față!
